A Lettera I François Rebsamen, un alliatu di a Corsica

U ministru -di l’Accunciamentu di u Territoriu è di a Decentralisazione hà fattu una arretta longa in i nostri scagni. Avvezzu à l’affari di a Corsica dapoi anni è anni, hà capitu propiu i prublemi è l’imbusche in leia incù l’ecunumia, a fiscalità è e riforme statutarie

« Avemu cunfidenza in u vostru ingagiamentu, prammaticu è sperimentatu, da chì ogni puntu spartutu possi, mentre e settimane è i mesi à vene, sbuccà nant’à i prugressi è l’evuluzione ch’è no speremu. »
Jean Dominici à u ministru François Rebsamen


Si dipinghje vulinteri François Rebsamen cum’è un regiunalistu di ceppu. Hè a decentralisazione u so terrenu di ghjocu puliticu favuritu. Era à u guvernu di François Mitterrand quand’ellu hà messu in ballu st’ultimu u so prugramma maiò di decentralisazione è giratu a pagina cù i tenenti di a viulenza clandestina per riparte nant’à un altru pede in Corsica.

Era torna à fiancu à Pierre Joxe mentre u periudu di gestazione di a lege di u 13 di maghju di u 1991, prumulgata di marzu di u 1992, per arrecà u statutu particulare di a Cullettività territuriale di Corsica. Difendia u ministru di l’Internu di tandu unepochi di argumenti chì ùn sò invechjati mancu appena : « u scopu puliticu hè di ghjunghje à mette in ballu un statutu adattatu à e specificità di a Corsica, in u quadru di a Custituzione. Quandu omu a leghje bè, apre in fatti st’ultima a pussibilità, in particulare cù l’articulu 72, di cuncepisce un regime specificu fora di u dirittu cumunu… »

Bella sicura, quand’ellu assicureghja François Rebsamen ch’ellu vole purtà fin’à l’ultimu, vale à dì fin’à Versaglie, u prucedimentu istituziunale di a Corsica, ci pudemu puru fidà à e so parolle…

Remette in ballu u Creditu d’impositu investimentu

Hè forte di una cunniscenza sapiuta di u cartulare corsu è cù un spiritu propiu bonu ch’ellu hà francatu u novu ministru di l’Accunciamentu di u Territoriu è di a Decentralisazione u zogliu di u palazzu cunsulariu di Bastia per una stonda di travagliu di più di duie ore à l’invitu cumunu di Jean Dominici, u presidente di a CCI di Corsica, è di Jean-Charles Martinelli, u presidente di a Camera di Mistieri è di l’Artisgianatu.

Duie case chì, à u cuntrariu di u cumunu di tutte e regione, ùn sò mancu appena opposte l’una à l’altra, staccate da un mondu di sprimura, ma mezane à un puntu chì ùn si ponu staccà inde e so azzione. Attentu à tuttu ciò chì si dicia in giru à u tavulinu, si hè lasciatu fà François Rebsamen una prisentazione sinnotica è sana sana di tutte e prublematiche.

Li sò stati allistinati l’inciampi maiò è strutturali chì, dapoi un tempu chì hè duratu troppu oramai, anu stabilitu l’inugualità trà l’intraprese di a Corsica è quelle di u Cuntinente, è chì solu una fiscalità adattata ne puderia sminuisce l’effetti. A carta maestra di sta fiscalità, hè u Creditu d’impositu investimentu di a Corsica chì, vinti dui anni dopu à a so messa in ballu, hà persu a so forza è a so finalità di l’origine : sustene i sforzi di sviluppu è di mudernisazione di quelle è quelli chì facenu u tissutu ecunomicu di u nostru territoriu.

Hà capitu u ministru a necessità chì li hè stata indettata, incù a prisenza di u Prefettu di a Corsica, di u Prefettu di u Cismonte, di u presidente di u Cunsigliu esecutivu di a Corsica è di i deputati Castellani è Ceccoli, di rimette u dispusitivu in ballu à u livellu naziunale è puru europeu da rende lu di più efficace inde a so appiecazione lucale ma dinù di stende u so perimetru à a rinnuvazione usteriaghja è à i trasporti stradali. Per ghjunghje à fà la, si hà da forse avvicinà à Bercy.

Per contu soiu, hà fattu sapè u presidente di a CMA e difficultà grave assai ch’ella impetta a so istituzione à u livellu finanziariu, risentite di manera crudela in una regione chì conta circa 20 000 artisgiani, una prupurzione chì ùn sì trova inlocu in Francia : « sò state cacciate l’inseme di e risorze liate à i servizii regaliani chì eranu i nostri, e scrizzione à u rigistru di i mistieri, staziu di Priparazione à l’Istallazione, centri di furmalità. Avemu persu un milione d’eurò à l’annu. Aghju trovu u ministru propiu attentu ma impedisce l’istabilità pulitica di avè una visibilità, puru à mezu andà… », teme Jean-Charles Martinelli.

Jean Dominici : « Avemu cunfidenza in u vostru ingagiamentu »

Ma u cartulare chì si truvava in cima di a catasta è, di fatti, chì si vidia in prima per u ministru, hè quellu di a riforma statutaria prevista dapoi u 2019 da a lege PACTE per l’avvicinamentu di e camere cunsularie ver’di a Cullettività di Corsica è senza a quale ci vulerà à avvià si di modu imperativu ver’di a suluzione di ripiegu di i SMO, i Sindicati Misti Aperti, chì permettenu di guarantisce a gestione publica da a CCI di Corsica di i porti è di l’aeroporti di l’isula. Una alternativa à a quale si cullega François Rebsamen, cum’ellu a ci cunferma dopu inde l’intervista ch’ellu ci hà accurdatu.

Inde una lettera addirizzata à u prefetu di a Regione, Jérôme Filippini, li prupone Jean Dominici l’urganisazione « u più prestu pussibule » di una reunione tripartita cù a Cullettività di Corsica è a CCI, per splurà è finalizà e pruposte nove di redazzione di pettu à i statuti di i SMO è di fatti ghjunghje à securizà propiu sta procedura transitoria, aspettendu l’esamine di a lege di riforma statutaria, subbitu ch’ella si prisenterà una finestra parlamentaria.

U lindumane stessu di un scontru qualificatu di custruttivu da l’inseme di i participanti, hà scrittu u presidente di a CCI à u ministru per fà li sapè torna i so ringraziamenti : « avemu intesu in e vostre parolle una vuluntà pusitiva assai di rinfurzà u regime istituziunale decentralizatu inde un cuntestu naziunale bugetariu è puliticu custrettu è sottumessu à unepoche di vulnerabilità mai viste di pettu à a so impurtanza è a so cumulazione. Avemu cunfidenza in u vostru ingagiamentu, prammaticu è sperimentatu, da chì ogni puntu spartutu possi, mentre e settimane è i mesi à vene, sbuccà nant’à i prugressi è l’evuluzione ch’è no speremu. »

Una sperenza accumpagnata da l’assicuranza ch’ella hè a CCI di Corsica, cù l’inseme di i so eletti è di e so squadre, à a so dispusizione per arrecà li a cuntribuzione a più bona pussibule.


Article paru dans Lettre n°52

À lire également

La Lettre | Une nouvelle journée pour réfléchir, démontrer et transmettre
Organisée au sein de l’École Hôtelière Méditerranéenne, la 5e édition des rendez-vous de l’alimentation durable a été à son tour conçue dans le but de valoriser un mode de consommation
La Lettre | Facturation électronique : le compte à rebours est déclenché
Après deux réunions physiques d’information dans les locaux consulaires d’Ajaccio et de Bastia, l’EPCI de Corse va enchaîner avec un cycle de webinaires afin de donner toutes les clés utiles
La Lettre | EPCI de Corse : une bonne solidité économique
Les voyants budgétaires sont au vert, le niveau des investissements demeure élevé et les activités portuaires et aéroportuaires sont bien orientées. L’avenir s’édifie sur de solides fondations.
Mon stage de seconde : ouvrez vos portes aux talents de demain (15–26 juin 2026)
Accueillez un élève de seconde générale ou technologique en stage d’observation (15–26 juin 2026) et faites découvrir vos métiers. Déposez votre offre sur 1eleve1stage.education.gouv.fr.
La Lettre | « S’il n’y a pas de commerce, il n’y a pas de vie »
Le Cardinal François Bustillo aime les talents qui créent, les gens qui produisent et portent des projets audacieux. Il milite pour une économie humaine, qui contribue à rendre la société
La Lettre n°64 – Avril 2026
Nous avons le plaisir de vous adresser la Lettre du mois d’avril et sommes heureux et fiers que le Cardinal François Bustillo l’honore d’un entretien qu’il a bien voulu accorder