A Lettera | Catherine Vautrin à l’ascoltu

A ministra di u Partinariatu cù i territorii è di a Decentralisazione hà tesu un’arechja attenta à l’attori maiò di l’ecunumia corsa. Hà cunfirmatu u so sustegnu à a necessità di una gestione publica di i porti è di l’aeroporti di l’isula è à a messa in ballu di l’avvicinamentu di a CCI di Corsica à a Cullettività di Corsica.

« Sò venuta à ascultà è à vede cumu puderiamu, inseme, strutturà megliu l’ecunumia, chì al di là di u prucedimentu istituziunale, aghju a primura di u cutidianu di i Corsi. »

Catherine Vautrin, ministra di u Partinariatu cù i territorii è di a Decentralisazione.


Di sicuru, mantene l’evuluzione istituziunale di a Corsica u so statutu di scopu finale, ma a vita di ogni ghjornu di i Corsi è, in cunsiquenza, tutte e parte è tutti l’aspetti di l’ecunumia voltanu à l’avanti scena. Eccu u spiritu cù u quale hà scambiatu Catherine Vautrin, ghjovi u 24 di ottobre, à u palazzu cunsulariu di Bastia – per a prima di e trè ghjurnate di a so visita ufficiale inde l’isula – cù l’attori sucio ecunomichi è i sudditi di a CCI di Corsica. Parolle schjette, franche è dirette, un ascoltu attentu, è l’ingagiamentu di fidighjà di più vicinu torna l’attese forte è precise chì sò state sprimate.

Favurevule à a maestria publica di i porti è di l’aeroporti

Per u presidente Dominici, hè una figura casana Catherine Vautrin, chì ùn hè mancu appena spaisata quand’ella franca u zogliu di una camera di cummerciu. A cunsidereghja ancu cum’è una sorte di cummare. Quindeci anni fà, incù a so qualità di rapurtadrice di a Cummissione di l’affari ecunomichi, hà avutu un rollu propiu decisivu per a mudernisazione di e stituzione cunsularie, un preludiu per a Corsica à a creazione di una entità regiunale sola, dedicata sana sana à l’interessu generale : « Hè a CCI di Corsica una istituzione trasparente, unurevule è perfurmante à u serviziu di a Corsica è di i Corsi. Vole cuntinuà e so missione è custruisce, cù u vostru sustegnu, l’avvene ecunomicu di l’isula, cù unepoche di evuluzione indispensevule in quantu à a fiscalità, in quantu à e riforme è in quantu à i prugetti d’investimenti strutturanti. A nostra misura maestra hè quella di u Creditu d’impositu Investimentu per a Corsica, chì hà fattu vede a so efficacità dapoi anni è anni è chì dumanda solu à esse megliuratu… »

Si hè ralegratu in fine Jean Dominici ch’ellu sia oramai integratu u mondu ecunomicu corsu inde a ripresa di e discussione nant’à u prugettu d’autunumia inde u quale hè achjusa a quistione priuritaria di u trasferimentu di a camera à a Cullettività di Corsica. »

« Ùn sò micca venuta à dà e lezziò, sò venuta à ascultà è à vede cumu puderiamu, inseme, strutturà megliu l’ecunumia, chì al di là di u prucedimentu istituziunale, aghju a primura di u cutidianu di i Corsi. » Scrivendu si inde stu solcu, dice d’avè capitu propiu Catherine Vautrin l’urgenza à arregulà a quistione di a maestria publica di i porti è di l’aeroporti, è pare di fatti di rallegà si cù a suluzione legislativa prevista dapoi u 2019, per via di l’articulu 46 di a Lege PACTE, inde a matrice territuriale, puru s’ellu ci vulerà à tramandà, per qualchì mese, e cuncessione oghjinche di a CCI. Averianu da seguità subbitu dopu e prime reunione di travagliu…

Travaglià nant’à e pruposte di a CCI di Corsica

Jean-Charles Martinelli, difendidore è capimachja di l’artisgiani, Karina Goffi, porta voce di i prufessiunali di u turisimu, Joseph Benzoni, à nome di i traspurtadori stradali, Jean-Louis Albertini, presidente di u MEDEF, Dominique Antoniotti è Corinne Bernardini, puntelli federali di u BTP, anu discrittu ciò chì ùn andava micca inde i so settori proprii è ciò ch’elli aspettavanu di i puteri publichi per sustene li. Hà pigliatu a ministra, attenta propiu à ciò ch’elli avianu da sprime i so interlocutori in suffrenza, a resuluzione di studià e dumande cù u sguardu di a so funzione, quellu di una partinaria à l’intuttu di i territorii.

Nant’à a fiscalità in generale è u Creditu d’impositu Investimentu Corsica in particulare, indetta una valutazione, sullicitendu u so cullega di Bercy, Antoine Armand, nanzu di circà à fà una evuluzione. Hà da studià, nondimenu, a pussibilità di stende lu à a rinnuvazione è à a transizione energetica di i stabilimenti usteriaghji, malgradu e direttive europee. Trattendu si di a custruzzione di l’alloghji è di a liberazione di u fundariu, chì và di paghju, avanta piuttostu un’ammullita di i regulamenti, chì s’assumiglia à qualchì labirintu in Corsica, inde u listessu filu chè ciò ch’ellu hà dettu u Primu ministru à a tribuna di l’Assemblea naziunale mentre a so dischjarazione di pulitica generale. In fine, si hè ingagiata à esaminà da vicinu vicinu e pruposte di a CCI di Corsica « per vede in chì misura si puderà travaglià di manera benefica nant’à certe di ste misure… »

Catherine Vautrin, intusiasmata da u prugettu d’apertura, per a rientrata di u 2025, di a Scola di u Turisimu, di l’Ospidalità è di l’Evenimenziale à u Palazzu di i Cungressi d’Aiacciu – induv’ella assistia u lindumane à u cungressu di i merri è di i presidenti d’EPCI di u Pumonte – si hè mustrata propiu cumprensiva ma, di sicuru, prudente è prammatica.

Pour lire la version française, cliquez ici

Article paru dans La Lettre n°48

À lire également

L’entrepreneuriat au cœur des Quartiers Prioritaires de la Ville d’Ajaccio : un événement inspirant organisé par la CCI de Corse
Dans le cadre de l’action Cité Éducative / Quartier Prioritaire de la Ville (QPV) d’Ajaccio, la CCI de Corse organise une journée exceptionnelle dédiée à la rencontre entre les jeunes
A Lettera I François Rebsamen, un alliatu di a Corsica
U ministru -di l’Accunciamentu di u Territoriu è di a Decentralisazione hà fattu una arretta longa in i nostri scagni. Avvezzu à l’affari di a Corsica dapoi anni è anni,
La Lettre I « Ce que j’ai entendu à la CCI de Corse me semble frappé au coin du bon sens »
Après un long échange avec Jean Dominici, des élus consulaires et des représentants des filières économiques, le ministre de l’Aménagement du Territoire et de la Décentralisation prend l’engagement de chercher
La Lettre I François Rebsamen, un allié de la Corse
Le ministre de l’Aménagement du Territoire et de la Décentralisation a fait une longue étape dans nos locaux. Familier de la Corse de longue date, il a parfaitement assimilé les
La Lettre n°52 – Mars 2025
La « Lettre » du mois de mars rend compte de nos échanges constructifs avec François Rebsamen, le ministre de l’Aménagement du Territoire et de la Décentralisation.
La Lettre I Le sud, territoire modèle de la formation
Le groupe Amparà Mediterranée et Kedge Corsica conjuguent leurs ressources et leur expertise afin de proposer à la Communauté de communes Sud Corse un large éventail de formations adaptées à