Hè nata a Scola Osteriaghja di u Mediterraniu !
Raprisenta l’apertura di una scola di u turisimu, tant’aspettata da a Corsica dapoi anni è anni senza mai fà si, un evenimentu chì ùn si ne misureghja ancu l’ampiezza è i ricaschi pusitivi nant’à una filiera chì hà sempre a so riserva di ricrutamentu guasi à l’asseccu. Hà permessu a vuluntà cumuna di a CCI di Corsica è di u so partinariu chì ùn si pò più staccà oramai, a Camera regiunale di i Mistieri è di l’Artisgianatu, di sbuccà nant’à a rialisazione di un prugettu in u quale eranu parechji à ùn crede ci più. Ci vulia forse stu miraculu arricatu da a visita di u Papa nant’à u listessu situ di u Palazzu di i Cungressi d’Aiacciu, chì u s’hà da albergà incù, in prima, a benedizzione è u sustegnu murale è finanziariu di u Statu, di a Cullettività di Corsica, di a Merria d’Aiacciu è di a CAPA.
Hè stata cusì longa l’attesa chì u nome sceltu per st’istituzione nova i pedi inde l’acqua è u capu inde l’avvene, duveria piglià tuttu u so sensu. Si hè fatta una reunione di cuncertazione à a fine di u mese di lugliu in Corti trà e duie squadre cunsularie è i so capimachja rispettivi, Pascal Agostini è Philippe Désiré, incù a prisenza di i dui presidenti fundatori, Jean Dominici è Jean-Charles Martinelli.
Hè tantu sottu à l’egida di a piattaforma di furmazione Amparà Mediterraniu ch’ella si hà da apre di modu ufficiale, toccu l’auturnu chì vene, a Scola Osteriaghja di u Mediterraniu, l’EHM, una piccula sigla per un’avventura tamanta…
Una crescita di putenza prugressiva
Daretu à un logò simplice è spressivu chì li hà da cunferisce un’identificazione forte, hà da generà l’EHM una rivuluzione culturale ind’è i prufeziunali diretti è indutti di u turisimu. Anu da principià e furmazione, ci tocca à ramintà la, à u livellu di u CAP per cresce in qualificazione (Bascigliè + 3) di modu à dutà u settore maestru di a nostra ecunumia di e cumpetenze è di i cullaburatori furmati chì li facenu difettu di modu cronicu. Anu da risponde e strategie messe in ballu in partinariatu cù e grande scole di u turisimu di Savignac è d’Avignon, à l’attese e più esigente è turnà à indurà l’armatura di l’ospitalità di a Corsica, allarghendu u so irradiamentu per stu Mediterraniu. U serviziu, a risturazione, a cantinaria è a cultura generale di i cursus pruposti anu non solu da puntà assai luntanu u cursore di a cumpetenza ma dinù permette à i giovani chì anu da francà u zogliu di a nova scola di spannà si à u livellu persunale per via di una avvicinata di più esistenziale di u travagliu, grazia in particulare à i partinariati cù l’Educazione naziunale, l’AFPA è l’Università di Corsica. À u principiu, seranu una centina è forse ancu di più grazia à una campagna di ricrutamentu fatta è ben fatta, cù u sustegnu di i prufeziunali di u settore cum’è l’UMIH è u Cercle des Grandes Maisons. Serà prugressiva a crescita di putenza. Ùn puderà chè valurizà l’EHM u prugramma evenimenziale ch’ellu hà da sviluppà u Palazzu di i Cungressi, è di modu currispostu.
« Precursori à u livellu naziunale »
Per i dui puntelli cunsularii d’Amparà Mediterraniu, si tratta di imaginà un narrativu novu. Anu e squadre propiu a vuluntà di travaglià à fiancu à fiancu per parlà d’una voce sola : una sola bandera, una visione cumuna, una cumunicazione armuniosa. Hè stata trapassata a sfida finanziaria, si tratta oramai di fà listessu per l’imbusca di a cunvergenza umana è urganica. Trà a CCI di Corsica è a CMA, hè tutale a cunfidenza è currisposta. Ùn hè piantatu di rinfurzà si u partinariatu iniziatu dece anni fà, è di arrecà risultati spettacularii cum’ella hè oghje ghjornu l’avenimentu di l’EHM. A dice cù un’ochjata Jean-Charles Martinelli : « hè st’avvicinamentu una ricummandazione di u guvernu è serà forse dinù, da quì à pocu, una figura imposta. Ma, inde stu duminiu, pudemu esse fieri di esse stati precursori à u livellu naziunale. » Malgradu i difetti chì omu li presta, à le volte cù ragiò, hà sempre avutu a Corsica una facultà visiunaria. Cum’è i nostri dui presidenti, eletti è technichi di l’istituzione cunsularie in Corsica CMA è CCI, cunvinti tutti ch’elle sò l’iniziativa è u muvimentu forze vitale inde un mondu induve a riforma deve diventà a regula.
Formazione cuntinua : duie squadre, una sola maglia
Esigenu e transizione eculogiche è tecnulogiche una crescita in cumpetenze, ma per riesce a furmazione cuntinua inde un ambiu ghjuridicu incertu, u labirintu di i finanziadori è un cuntestu di cuncurrenza forte, cù l’urganisimi privati è e piattaforme in linea chì scunnoscenu e particularità è à le volte ancu l’attitudine deuntologiche, hè impurtante di esse uniti è visibili. Hè ciò ch’elle cercanu à fà e duie camere cunsularie sottu à a maglia d’Amparà Mediterraniu. « Ci tocca à prumove a nostra offerta cumuna per via di un mudellu adattatu è intelligente, vale à dì in muvimentu sempiternu, chì u statu quo hè a prumessa di a smarrizione di a furmazione cuntinua. » Spartenu Philippe Désiré è Pascal Agostini u listessu custattu è facenu vede a listessa determinazione per custituisce una squadra soda chì sia l’interlocutore unicu per e dumande esterne di l’intraprese, di l’artisgiani è di i salariati. Inseme, si hà da trattà di modu priuritariu di allargà u pannellu di e certificazione è di i tituli prufeziunali, ma dinù di favurizà una ingenieria arrimbata propiu à l’analisi di i bisogni di i territorii. Simu digià intruti inde a numerisazione di e furmazione in alternanza cù u presenziale nant’à u situ. L’igiene (inde a risturazione è l’intraprese di pruduzzione alimentaria) è a securità per prevene l’accidenti di u travagliu, sò i primi duminii à sperimentà i metudi pedagogichi novi.